Acum douăzeci și ceva de ani scriam despre tata:
De când a găsit 10 dolari pe stradă, merge numai cu ochii în pământ și nu mai ia autobuzul, ceea ce se traduce într-o nouă grămăjoară de chestii interesante care au apărut în casă: șuruburi, piulițe, un piron, o ramă de ochelari fără lentile, o cutie de lemn fără capac, o bucată de lemn să-mi pun la roată să nu plece mașina singură, și o lampă stricată. Am evitat la fix o mașină de spălat vase (bineînțeles stricată) din care vroia să recupereze piese și un furtun.
În ultimele luni, în timpul plimbărilor matinale cu șeptelul, am găsit și eu pe stradă diverse: un briceag, un cuțit meseriaș, un inel, un bisturiu și, azi dimineață, o pensulică. Aproape am trecut pe lângă ea, dar în ultimul moment mi-am dat seama că mi-ar fi tare de folos. Împreună cu celelalte 12 pensule de diverse dimensiuni din garaj.
De mortăciuni și de resturile de mâncare de pe străzi se ocupă Baloo și, uneori, Gicu.

Oricum, numărul de obiecte tăioase cred că spune ceva despre cartierul în care locuiesc.
O hârtie de 10 dolari n-ar pierde vecinii mei nici morți…
Discover more from Nea Fane - Un Biet Român Pripășit în America / A Hapless Romanian Stuck in The US
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
