Cosmin avea 2 ani și puțin. Ai mei l-au luat aproape toată vara la Hulubești și Mama îl ținea în fundul gol toată ziua să-l dezvețe de pamperși.

Sînt poze făcute în 1995 de mine, și poezelele sint scrise tot atunci, și tot de mine. #atâtamaduscapul

Nu am schimbat nimic (deși poate aș fi vrut) 😉

Pe drumul de costișă ce merge-n Hulubești
Erau vioi doi tineri născuți în București
Bagaje, băgăjele, ligheane, găletuși,
Vacanța s-o petreacă aici ei sunt aduși.

Pe drumul de costișă ce merge-n Hulubești
Făcu o pană mare grămada de Popești
Munci Bunicul, chiar și tata
Dar ce să vezi, nu-i încă gata. 

Trei munciră, Mamă Doamne,
Ca să schimbe-o roată 
De râdea vâlceaua toată 
De-așa niște poame. 

De sunteți slabi, n-am ce vă face 
Priviți la Cosminelul cum se face
O sută unu, o sută doi 
Haideți băieți, mai dați și voi! 

M-a cocoțat o mamă cu gând să mă încalțe,
Dar a uitat de mine și-atunci eu, mic, vă strig
“M-am săturat de stat în aste locuri-nalte,
Vreau ca să merg pe jos, să nu-mi mai fie frig!”

Am fost la câmp, am data cu sapa
Smuls buruiana, smuls și ceapa
Și dup-atâta alergat
Un somn e binemeritat.

M-am deghizat, 
Și nu mă știe nimeni 
Și-atunci ii spun, răstit, lui Tata 
"Adu, bătrâne, iute, apa!" 

Uf, uf, uf, ce bună e! 
Setea-i din familie 
Suntem puțini, dar setea-i mare 
Să vină țuica aia tare! 

Sunt Pașa, cel din El-Zorab,
Am sînge pur, de neam Moldav,
Mi-am luat ca rob un ins bărbos 
Și toată ziua, sus... și jos.

Eu fiind iute de mânuță
Țuști, am luat o vișinuță. 
Dar Bunica, ochi de șoim:
"Scoate sâmburelul, dormi?" 

Mi-a băgat degetu-n gură,
M-a privit adânc, cu ură
Pe popou, plici, m-a pișcat
"Tâmburelul" mi l-a luaaat! 

Las' că vă arăt eu vouă
Mă bag în coș una-două, 
Și mănânc la "Tâmburei!"... 
... Ce-o fi așa bun la ei? 

Hei, găină, stai un pic,
C-a venit Cosmin cel mic. 
Îți dau porumb, grâușor, 
Dă și tu un oușor. 

Am plecat la vânătoare
Să dau după răpitoare.
Dar mi-a fost milă, săraca, 
Așa că mai bine fac caca. 

De-i zi, de-i seară
Stau mereu afară. 
Afară-i mama, uța, papa
Afară-i totul, chiar și apa. 

Bunica zice: "Se aruncă!"
Dar tata dă aspră poruncă:
"Cosmin să fii băiat cuminte
Și-o să-ți pun apă-nainte!" 

Băiat bun e al meu tată,
Mi-a scos din puț o găleată 
Și a umplut lighenașu'
Să se scalde băiețașu'. 

Apă bună, apă caldă,
Numai bună pentru scaldă.
Dar eu fiind cam boțogaș
O scosei din lighenaș. 

Oau! Uite o mașină mare!
Phiii! Ce chef am de-o plimbare! 
Bunicule, fii drăguț, 
Dă-mi o cheie un picuț! 

"Hei bărbate fii atent
Că e cheie, nu patent. 
E totuși mașină mică, 
Vezi de-o bagă-n găurică!" 

E cam rablă, măi Bunic
Nu se mișcă nici un pic. 
N-are nici măcar benzină 
Ăsta-i car sau e mașină? 

Acu-s mic și nu ajung
Să scot lanțul cela lung 
Dar las' că o să fiu cât tata 
Și scot eu singur găleata. 

Foaie verde gălbenea
Aoleu ce-aș mai mânca. 
Hai mai iute, Bunica
Mi se scurg ochii după ea. 

"Ah, ce bună e păpița!"
"Nu mânca și lingurița. 
Te ajută și Bunica
Să terminăm azi păpica." 

La munte, la mare
În orice împrejurare, 
La câmp sau în vârf de deal, 
Nu ne lipsim de țucal. 

Dragă vacă de nu poți
Din ciulini ca să te scoți 
Stai un pic, vine Cosmin,
Și dă foc la mărăcini. 

MamaBuna, cu pretenții,
Spală niște rufe, 
Timp în care noi băieții, 
Fuga jos la fufe. 

Că așa e viața, 
Hoața
De unii se leagă munca, 
De alții distracția. 

Scris initial in 1995 in Bucuresti, Romania
si adăugat pe blog in 2020 in Mesa, Arizona