Tata – 7 ani

Acum șapte ani, pe 15 ale Lunii lui Cuptor, în 2017, Tatăl meu, citez: “ne-a tras clapa și a dat fuga” la Bunica.

Când m-a luat Mișu în Deltă, ca să-mi mai schimbe gândurile, am contribuit și eu la menținerea nivelului de hidratare, cu niște sticle din vasta colecție a Tatii.

Într-un mod absolut surprinzător n-am putut să bem tot, și ce nu am băut a rămas “în geanta verde, să bem la anul”.

Și anii au trecut, și geanta s-a pierdut. Să fi fost în pod, să fi fost în beci, dacă știam unde era, nu se chema pierdută, se chema “pusă bine”.

Anul acesta, când eu mă pregăteam să trec gârla pentru parastase și morminte, și Mișu de drumeții (adică asigura logistica și îmbunătățea rulota), se împiedică iubitul Mish, să-și rupă gâtul și mai multe nu, de geanta verde care, după șapte ani, s-a decis să apară!

Soldați, inamici combatanți

Zice Mișu : “Cred ca vreo 3 ani a stat dupa Fane in barca, apoi am mutat o in pivnitza si a disparut inca 4 ani ca sa apara miraculos in mai! Jur ca nu i facatura”.

Anul acesta deci, după parastas, ne vom ocupa și vom lupta, de această dată cu un vin vechi.


Discover more from Nea Fane - Un Biet Român Pripășit în America / A Hapless Romanian Stuck in The US

Subscribe to get the latest posts sent to your email.

Leave a comment