Ea, făcând curat în câmpul minat care este biroul meu, trecând ca o vijelie din dormitor spre curte: “dragă, e o nebunie la tine pe birou miroase.”
Eu, spontan, lamă, brici, Toledo, după vreo 5 minute: “spune-mi și mie unde miroase pe birou, că-nnebunesc aici pe drob!”
Ea, cu ochii mari de uimire: “nu biroul miroase, dragă, de la tine din oala aia miroase, cum să miroasă biroul, unde ai mai auzit așa prostie?”
Discover more from Nea Fane - Un Biet Român Pripășit în America / A Hapless Romanian Stuck in The US
Subscribe to get the latest posts sent to your email.