Nea Fane – Un Biet Român Pripășit în America / A Hapless Romanian Stuck in The US

Astă vară îi explicam eu ăluia mic cum ca brânza de țăran-țăran dacă nu are un floc în ea aia nu e brânză de țăran. “Floc?”, întreabă omul meu, nedumerit, el nemai auzind cuvântul ăsta până acum. I-am explicat cât de bine am putut și după 5 minute de bătut câmpii ăla mic zice, zâmbind a intelegere: “Ah! Pubic hair!” OK, whatever … bineînțeles că nu sună așa de frumos ca în Românește.

Puncte puncte trece timpul puncte puncte.

S-a făcut Decembrie, se apropie Crăciunul și primim pachet din România, de la Bunicul. În pachet, printre multe alte minuni, brânză de burduf de țăran-țăran. Dau la o parte coaja și mă pun pe devorat: cu mămăligă din mălai mexican, cu ceapă dulce de Texas, cu roșii fără gust din Chile, stropit cu o vodcă poloneză cu pai, în fine, era ca la ONU la noi pe masă. Și din dreapta se aude o voce: “Hey Dad, are floc?”